Este aproape ora 23:00, si ma gandesc ca mai este doar o ora pana la ziua de nastere a fratelui meu, Serban, care va implini 24 de ani. LA MULTI ANI, frate! Multa sanatate, reusite in viata si toate cele bune, pentru ca avem incredere in tine si in ambitia ta! Sa ne traiesti!
Pe de alta parte sunt solicitat sa merg la culcare, dar nu prea am chef inca, sunt destul de odihnit si vreau sa astept miezul noptii ca sa il sun pe sarbatorit, nu? :) A fost un weekend destul de odihnitor, cheful de la ziua lui Marius "MERCE" a fost un prilej de relaxare, n-au fost prea multi invitati, dar ne-am simtit bine. Am mai pus noi putin tara la cale...el are planuri de viitor, mult mai clare decat mine.
Maine incepe o noua saptamana de lucru - avem doua
evenimente importante, cu Microsoft si Toshiba, si ma gandesc cu ceva ingrijorare ca va fi o alta saptamana plina. In mod normal, maine incep, sau mai bine zis, reincep si eu scoala ca si student. M-am inscris la continuare de studii si iata o alta provocare - sa impac si lucrul, si scoala. N-am mai avut pana acum o astfel de provocare, dar imi prinde bine sa ma pun in pielea colegilor mei de lucru care n-au prea avut de ales si s-au descurcat, fiecare cum a putut. A propos de firma - il aveti in imagine pe Ovidiu, colegul meu - bun tovaras de lucru, smecheras si viitor insuratel, sper :) Ce-i drept, poza e ceva mai veche, din 2004. Acum a mai pus ceva burta...dar nimic grav :)))Acum ascult THE PALADINS...ah, am uitat sa va spun ieri, asta este denumirea formatiei noastre, ma scuzati :) Da, concertul de la Semenic, prima noastra reprezentatie LIVE, nu extraordinar de reusita, dar destul de buna pentru a o numi DEBUT. Poate intr-o zi se va vinde cu 1 milion de EU copia originala, asa ca am facut din timp cateva copii si le-am pus deoparte. :)
Sunt putin ingrijorat pentru ca nu am mai reusit sa repetam impreuna de ceva timp, din vari-motive, iar orga mea este la sala unde repetam, asa ca nici macar singur n-am mai putut canta. Teribil, imi lipseste asta, simt in fiecare zi...naiba stie, cand eram mic nu imi placea sa merg la scoala de muzica, acuma as tot canta. Asta e omul, isi doreste intotdeauna ceea ce nu poate avea. Ar fi stupid sa nu mai putem repeta, vrem sa cantam la cheful de Craciun de la ETA2U, dar de data asta sa avem si propriile noastre melodii. Un proiect ambitios, dar sincer, imi doresc mult asta, foarte mult. Nu ma intereseaza sa fac asta "for a living", dar nici sa fiu un zdranganici. Pentru prieteni, pentru suflet...si atat.
L-am ajutat pe colegul meu, Nicu Tapalaga, sa dea un examen HP in limba franceza, examen pe care il picase de cateva ori, si doar asa mai puteam "smecheri" sistemul. N-o sa credeti poate, dar l-a luat din prima...am sarit efectiv in sus cu totii in birou, am simtit o bucurie similara celei din meciul Steaua - Dinamo Kiev, la fiecare dintre goluri! Incredibil, chiar nu am mai avut senzatia asta de mult. Era si ultima suta de metri pe care se mai putea da acel examen, am explodat ca tribunele euforice, atunci cand echipa da golul victoriei in minutul 91, in prelungiri! Am reusit sa impresionam si managementul, bineinteles :)
"Just a little Patience" - canta Paladinii. Vocea-mi suna cam strident, intr-o incercare nu tocmai reusita de a reda pasiunea lui Axl Rose. Rabdare pana la ziua de maine, pana de Sarbatori, pana la nunta, pana la Ziua de Apoi.
Doua maini reci, dar binecunoscute, ma indeamna sa merg la culcare din nou...de data asta le voi asculta chemarea si voi lasa incheierea asta:
I've been walking these streets at night
Just trying to get it right
It's hard to see with so many around
You know I don't like being stuck in a crowd
And the streets don't change but maybe the name
I ain't got time for the game
'Cause I need you
Yeah, yeah well I need you
Pe curand, dragii mei!
Wolf
No comments:
Post a Comment